2007 – Protocolul incheiat intre ISTC, ASYST, Primaria Constanta si Asociatia Consiliul Tinerilor declara oficial municipiul Constanta ca fiind localitate ISIC.
Date geografice
Asezare
Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.
La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m altitudine
Populatia
Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane, majoritara fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana, musulmana etc.
Date Istorice
In prima jumatate a sec. VI i.e.n, colonisti greci veniti din Milet au infiintat orasul portuar Tomis. Incepand cu sec. IV e.n, un cartier al orasului se va numi Constantiana sau Constantia, toponim care se va impune in perioada bizantina (sec.IX- XI) asupra intregului oras. Prin analogie, in epoca turceasca, ea se va numi Kustendje.
Grecii veniti aici acum 2500 de ani au gasit o populatie geto-daca activa, cu care au intretinut stanse legaturi. 
In anul 514 e.n., Darius, regele persilor, a venit aici in fruntea unei puternice armate, trecand Dunarea pe la Isaccea. Orasul a fost distrus de mai multe ori, dar s-a refacut de fiecare data. In 72-71 i.e.n, trupele romane comandate de Lucullus Varo au ajuns pana la Tomis, infrangandu-l pe Mitriade, prieten al cetatilor grecesti de la Marea Neagra. Pentru cativa ani orasul a intrat in stapanirea romanilor.
Cativa ani mai tarziu, orasele grecesti din aceasta zona au fost ocupate de triburile getice unite, sub conducerea lui Burebista. Dupa moartea lui, romanii reiau campaniile de la Dunare, si in anul 29 i.e.n, M. Licinius Crassus a reusit sa infranga triburile bastinase, obtinand prietenia oraselor grecesti. Se pare chiar ca acestea ar fi cerut inglobarea lor in cadrul imperiului, fapt petrecut in timpul lui Octavian Augustus, deoarece in anul 8 e.n. poetul Ovidiu era trimis in surghiun la Tomis, unde a si murit dupa 9 ani.
Tomisul a atins maximum de inflorire in sec. II, in timpul dinastiei Antoninilor si Severilor. Orasul facea parte din Comunitatea celor cinci orase (Tomis, Callatis, Histria, Dionysopolis si Odessos), in sec. II fiind locul de intalnire al reprezentantilor acestora, iar incepand din anul 138 a devenit metropola Pontului, cel mai mare si infloritor oras de pe coasta de vest a Pontului Euxin.
Pe la mijlocul sec. III, puterea Romei incepe sa decada; Dacia a fost parasita de romani, rascoalele interne si atacurile din afara slabind tot mai mult puterea marelui imperiu. Dupa Filip Arabul (249), Tomis trece printr-o mare criza provocate de lupte tot mai intense din aceasta zona, dar in ciuda distrugerilor, el continua sa-si duca existenta si chiar s-a refacut mult mai repede decat Histria sau Callatis. S-au construit noi fortificatii in perioada 270-333.
Intre sec. III-VI, distrugerile determinate de invazii succesive au alternat cu perioade de liniste, cand orasele dobrogene, inclusiv Tomis, s-au refacut si au cunoscut momente de relativa prosperitate. Dupa 600 insa, migratiunile slavilor si avarilor au distrus viata urbana. In sec. X-XI, orasul este amintit in hartile maritime bizantine sau genoveze.
In sec. XIV a cazut sub stapanirea otomana, devenind o asezare foarte modesta, care abia in a doua jumatate a sec. XIX a inceput din nou sa se dezvolte.
Pe la mijlocul sec. XIX, sultanul Medgid a dispus construirea unui port, lucrare efectuata de catre o societate engleza.
O perioada noua a inceput pentru oras dupa anul 1878, cand, dupa reunirea Dobrogei cu Romania, orasul a devenit cel mai mare port al tarii.
Istoria Cetatii Tomis – Constanta de azi
Constanta a fost fondat in urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci din Milet in secolele VII-V i. Ch, sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungand la nivelul unui "polis" de abia in secolul IV-III i. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis infloreste urbanistic din secolul III i. Ch. incepand cu secolul I i. Ch., Tomisul intra in vizorul romanilor, care devin stapanii acestor meleaguri din sec I d. Ch. in acest timp, ma
i precis intre anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia MinorTomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin, crestinism cu origine apostolica datorat sfantului apostol Andrei. in aceasta perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit in izvoarele bizantine si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) in onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV pana la sfarsitul sec. XIX, Constanta intra in componenta imperiului otoman, dupa ce in secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.
In urma Razboiului de independenta din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunare si Marea Neagra a revenit Romaniei. Prin aceasta a inceput dezvoltarea urbanistica a Constantei si a Dobrogei in general. Totodata au fost luate masuri de romanizare a provinciei, locuita la acea vreme in majoritate de turci si de tatari. Dupa construirea Podului de la Cernavoda intre 1890-1895, de catre Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Roman si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta intre 1895-1909, Serviciul Maritim Roman avand linii catre Constantinopol, Pireu, sau chiar Rotterdam. Dupa perioada nefasta a Primului Razboi Mondial, Constanta prin portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul maritim tranzitand portul.
In 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau romani, in oras traind in continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci. La ultimul recensamant, in Constanta locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind romani. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armanii, armenii si grecii.
Orasul in Imagini
 | | Cazinoul din Constanta | |  | | Cazinoul din Constanta | |  | | Cazinoul din Constanta - vedere seara | |  | | Cazinoul din Constanta - vedere noaptea | |  | | Cazinoul din Constanta | |
 | | Fantana de la Dacia | |  | | Fantana de la Dacia | |  | | Fantana de la Gara | |  | | Marea Neagra | |  | | Muzeul de Arta Populara | |
 | | Vedere de langa Tomis Mall | |  | | Vedere de la intrarea in Port | |  | | Portul Tomis | |  | | Fantana din Portul Tomis | |  | | Vaporul amplasat la iesirea din oras - vedere ziua | |
 | | Portul Tomis | |  | | Portul Tomis | |  | | Fantana din Portul Tomis | |  | | Sediul central al Primariei | |  | Fantana din Portul Tomis
| |
Orase Infratite
| Sulmona - Italia | Rotterdam - Olanda | Heraklyon - Grecia |
| Turku - Finlanda | Dobrich - Bulgaria | Izmir - Turcia |
| Yokohama - Japonia | Thessaloniki - Grecia | Novorosiisk - Federatia Rusa |
| Brest -Franta | Mobile - USA | Alexandria - Egipt |
| Istanbul - Turcia | Trapani - Italia | Santos - Brazilia |
| Odesa - Ucraina | Saida - Liban | Havana - Cuba |
| Boulogne Sur Mer - Franta | Lattakia - Siria | Perugia - Italia (oras partener) |
| | | Shanghai - (oras partener) |
Constanta 
